Rubrica lu' Ruxandra : Cine se va ocupa de ai nostri ?
Ruxandra e în State si scrie lucruri misto pentru România Libera, si ma mai bag si io în seama cu ea din când în când ...
Uite ca ... am gasit timp sa te comentez, comme promis, nu cu mare valoare adaugata I'm afraid. Vreau sa ti spun ca mi-e frica, pentru ca mama & tata sunt din ce în ce mai batrâni (ies la pensie la toamna), mai bolnavi, mai tristi. Tata zice ca de abia asteapta sa se "reinventeze", mama zice c-o sa aiba în sfârsit timp sa scrie povestile pe care mi le spunea când eram mica. Sunt optimisti, dar ... io stiu foarte bine ca nimic nu se va schimba. Vor fi la pensie, clar, dar vor continua sa lucreze ca înainte, doar ca sub o alta forma (din salariat în colaborator). Nu se vor putea opri pentru ca pensia n-o sa le ajunga, dar (cred io) mai ales pentru ca nu e nimic altceva de facut în românia când esti batrân. Viata asociativa e inexistenta. Nu sunt cursuri de bucatarie, teatru amator, cusut sau sheptica, baluri dansante, excursii pentru vârsta a 3a, etc. Nici o interventie structuranta si de proximitate (primaria de sector ?) nu îi ajuta pe moshi si stramoshi sa se organizeze in functie de afinitati. Singura activitate de grup institutionalizata este mersul la biserica (de unde si volumul de doamne de matanii practicante). Mi-e frica de o criza identitara. Tre' sa fie greu sa te simti in continuare util societatii cand nimic nu-ti mai este destinat (copiii au scoala, adultii au carciuma, da' batrânii ? în afara de Jesus si Mary ... spitalu' !). Bref, si io ma ntreb cine se va ocupa de ai mei, si mai ales de pofta lor de viata. Ave mama si complimente acasa !
Hello all, je publie des commentaires sur les articles d'une amie qui écrit pour un journal roumain. Comme ses articles sont en roumain, je ne vais pas traduire mes commentaires en français. Excuses !
Commentaires